La sfarsitul saptamanii trecute am participat la prima Conferinta pe tema maternologiei din Romania, intitulata – Conferinta de Sanatate Perinatala – Perspective Psihologice, Sociale si Medicale, organizata de Asociatia Franco-Romana “BébéBienvenu”- Pentru o noua nastere. Au fost doua zile pline de informatii extrem de valoroase, acoperind o plateta larga de teme si cu prezenta internationala. M-am bucurat sa ascult prezentarile unor experti internationali pe care ii urmaream de cateva luni pe retelele sociale online. Am decis sa impartasesc cu voi din cunoasterea pe care am dobandit-o, in speranta ca impreuna, prin cunoastere, vom putea schimba cate ceva la noi si in sistemul din Romania. 

Voi imparti prezentarea celor doua zile de conferinta in 4 articole. Programul il gasiti aici.  

Sesiunea 1&2 din prima zi, partea I

1. Conf. univ. dr. Florinda Golu – Rolul atasamentului timpuriu in relatia mama – copil

S-au prezentat cele 4 tipuri de atasament, despre care v-am scris si eu in articolul Care este stilul tau de atasament?. Am aflat:

• Cat de importante sunt atasamentele sigure, dezvoltate in copilarie si ce implicatii au pentru viata ulterioara (adolescenta, viata adulta).
• Modelul de atasament actioneaza ca un filtru prin care colectam si  interpretam informatiile sociale, si se manifesta in diverse contexte si relatii.
• Tiparul de atasament va crea un pattern de interactiune cu ceilalti. Un exemplu este acela a unui copil care a fost iubit de parintii sai si care se percepe ulterior ca persoana care poate la randul ei iubi. 
• Atasamentul sigur prezice satisfactia in relatii, starea de bine a individului, modul de a gestiona stresul si reglarea emotionala. 
• Atasamentul este obtinut in primii 2-3 ani de viata, se mentine de-a lungul timpului si este rezistent la schimbare. 
• Copiii institutionalizati au abilitatea de a se recupera in urma experientelor adverse din copilarie. Conteaza foarte mult varsta la care au fost institutionalizati, experientele prin care au trecut inainte de institutionalizare, tipul de atasament dezvoltat in institutionalizare. Este important ca personalul care are grija de ei sa ii ajute in dezvoltarea unui atasament securizant. 

2. Prof. univ. dr. Amara Renate Eckert, Dr.psh. Alin Cotiga – Pre and Perinatal bonding trauma – neurobiology, psychotherapy and prevention 

• Structurile creierului fatului sunt modificate de nivelul de hormoni creati de femeia insarcinata ca raspuns la stres, trauma.
• Mama si bebelusul mic interactioneaza la nivel creier-creier si astfel se regleaza emotional (primele forme de formare a atasamentului)
• Traumele pe care mama le-a avut in copilaria ei se pot manifesta in sarcina: „The body keeps the score” Bassel Van Der Kolk
• Experientele sunt traite la nivel de emotii, experienta corpului, cognitie. Terapia trebuie sa se realizeze pe aceste 3 paliere. 
• Etapele de terapie in trauma: stabilizarea/ dezvoltarea de resurse, a lucra cu trauma, integrarea si vindecarea traumei
• Modele de terapie cu copiii: Prenatal Play Therapy, Prenatal Psychomotor Traumatherapy

3. Drd. Katharina Pittner – Fetal Programming of Brain Development – Role of Maternal-Placental-Fetal Stress Biology 

• Conditiile prenatale de stres la gravida sunt asociate cu dezvoltarea creierului la fat. 
• Trauma din copilarie a mamei determina modificari ale axei HPA, inflamatie, tulburari psihologice, obezitate
• Transmiterea intergenerationala a traumei din copilarie a mamei determina la copil: boli din spectrul autismului, probleme comportamentale, complicatii perinatale, obezitate
• Povestea mamei este importanta inainte de conceptie pentru a intrerupe un ciclu transgenerational

4. Dr. med. Ludwig Janus – Prenatal and Perinatal Psychology – State of the Art 

• Preventia este un factor important deoarece avem un istoric complex de trauma (razboi, conflicte, violeta impotriva femeilor).
• Stima de sine scazuta a femeilor in patriarhat determina copii cu stima scazuta. Cercul raului care creeaza rau.
• Modelele de lideri care au avut traume de atasament in copilarie. Ex. Hitler (Leaders were traumatized children.) – cartea ”Childhood is political’
• Starea de sanatate a copiilor este influentata de istoria natiunii – cartea „The emotional life of nations”

5. Conf. univ. dr. Elena Vladislav – Impactul traumei timpurii de atasament asupra dezvoltarii emotionale si identitare a copilului.

• Ne-a prezentat un caz complex de rejectare a maternitatii de catre mama, efectele unui atasament dezorganizat si formarea identitatii copilului aflat in suferinta. 

6. Dr. Laurence Carlier – Soigner la naissance (Ingrijirea nasterii/Interventia in maternologie ) & Psh. Bertrand Schneider – Le bébé du non-événement / The child of non-event 

Au fost prezentari in limba franceza pe care le-am inteles partial. Astept de la organizatori si traducerile in limba romana ca sa va pot da mai multe detalii. 
Informatiile din prima prezentare se gasesc expuse in cartea „Sensul maternitatii”, pe care o puteti cumpara de aici.

7. Drd. Daniela Marincaș, Psh. Simina Angelescu , Prof. Univ. Dr. Coriolan Ulmeanu – Preventie si interventie postnatala pentru sanatatea diadei mama-bebelus – abordare maternologica

• Conform studiului din 2009, in Romania, exista un risc de 70% ca mamele sa dezvolte o depresie postpartum. De aceea, problemele psihologice ale mamei sunt probleme de sanatate publica. 
• Bebelusul este „micul clinician” deoarece manifestarile si problemele lui vorbesc despre trairile psihologice ale mamei 
• Importanta nasterii psihologice a mamei o data cu nasterea fizica
• Personalul medical este primul care identifica problemele psihologice ale mamei. Trebuie sa se tina cont ca identitatea materna este fragila in primele luni. Abordarea de a pune accentul exclusiv pe copil va intari problemele emotionale ale mamei.  De accea este necesara o abordare care sa puna si mama pe primul loc (doctorul care o intreba pe mama Cum te simti?). Mama intr-o situatie de stres va determina un copil bolnav. 
• Interventii post natale pentru mama si copil: consultatii terapeutice, sesiuni individuale de terapie, grup de suport emotional cu folosirea diverselor tehnicei (oglindirea, jocul de rol, metode expresive)
• Cauzele dificultatilor materne (istoria personala, mama care nu isi paraseste rolul de copil, idealizarea rolului de mama, probleme transgenerationale, copilul ca substitut, ca antidepresiv, ca forma de a duce proiectele mamei mai departe) si dificultatile paterne in cuplu (tatal ia rolul mamei, are simptome de anxietate, se simte neglijat, dezvolta o patologie psihosomatica, fuge de copil prin dependente)
• In grupurile de suport pentru mame, pe care le sustin in Bucuresti au obtinut efecte pozitive asupra mamei si a copilului
•  Modalitati de preventie si de interventie in depresia postpartum: echipa terapeutica multidisciplinara (medic & psiholog), abordare non-intruziva (fara a judeca mama si abilitatile ei), intelegerea procesului individual de dezvoltare a maternitatii, folosirea grupului de suport/ terapie, integrarea tatalui in proces

Partea a doua a primei zile o puteti citi in articolul urmator: Ce am invatat de la Conferinta de Sanatate Perinatala -partea 2.