Ce este frica?
„Frica este una dintre emoțiile umane fundamentale, ce apare ca răspuns la o amenințare externă care pune în pericol viața sau integritatea ființei, în mod real sau perceput ca real. Ea se referă la răspunsul biochimic, dar și cel emoțional al ființei umane în fața unui pericol. Uneori, frica provine din amenințări reale, însă poate veni și din amenințări care nu există în realitate. În aceste cazuri, frica este un simptom al unei afecțiuni psihice, precum tulburarea de panică, tulburările de anxietate, fobiile sau tulburarea de stress posttraumatic.
Deși este o emoție negativă și, în general, neplăcută, frica este utilă pentru că îndeplinește un rol important în siguranța și integritatea noastră, deoarece ne mobilizează energetic organismul pentru a reacționa în fața pericolului.” (Sursa: Edu-Regina Maria)
Ce se întâmplă în corp când apare frica?
Amigdala (partea a creierului nostru) controlează frica trezită în situații periculoase sau situații pe care le percepem ca fiind periculoase. Ea guvernează instinctul nostru de supraviețuire. Primește informații emoționale și provoacă reacții imediate, de necontrolat, cum ar fi ca pierderea respirației, transpirație rece, panică, fuga, lupta, etc.
Când apare o situație de stres, creierul primește mesajul într-un mod mai mult sau mai puțin conștient. Cu toate acestea, informațiile pot ajunge uneori direct la anumiți centri emoționali, ocolind creierul conștient. Acest lucru se întâmplă când corpul reacţionează instantaneu, independent de voința ta: virezi brusc spre stânga și apoi îți dați seama că ai evitat o gaură în drum sau un animal. Într-o astfel de situație, creierul reacționează trimițând mesaje nervoase, chimice și hormonale către corpul.
Uneori mușchii sunt afectați (tetanie sau tremur), dar organele sunt ținta principală. Organele reacţionează pe rând şi trimit înapoi mesaje nervoase, chimice și hormonale către creier. Aceste mesaje pot fi instantanee sau amânate. De exemplu, pancreasul poate produce mai multă insulină; inima poate începe să bată mult mai repede (tahicardie) sau neregulat (aritmie).
Celulele organului înregistrează mesajele și le trimit înapoi la creier, imediat sau mai târziu. Aceste mesaje întăresc dezechilibrul emoțional din creier.
Creierul nu face întotdeauna diferența între ce este fizic și ce este psihologic, printre informațiile pe care le obține în momentul în care apare stresul. Aceasta explică de ce un organ poate fi sursa unei probleme comportamentale sau emoționale. Organele noastre gândesc!
Unde se află frica în corp?
Organele au propria memorie a emoțiilor stocate, care se pot materializa ca boală ori de câte ori apare o nouă situație de stres.
Am scris mai jos o listă de organe și fricile pe care le stochează.
Plămîni- frica de a fi dominat, frica de a confrunta altă persoană, frica de a nu deranja, frica de sufocare și înec, fricile din copilărie (Temerile din copilărie au fost necesare pentru a ne construi personalitatea. Ele supraviețuiesc în mintea noastră inconștientă și reapar în situații stresante.)
Inima- frica de a nu fi iubit, frica de a nu fi abandonat, frica de a nu fi judecat, frica de modul în care poți muri.
Sâni – frica de separare sau de schimbări dificile
Vezica biliară – frica de conflict, frica de examene și confruntări
Ficat – frica de viitor și fobiile (ex. frica de păianjen, de spații aglomerate)
Intestine- frica de boală
Rinichii – frici existențiale
Organele genitale- frica de a nu fi abandonat, frica de a tăia cordonul ombilical cu mama, frica de a nu face bine, de a nu fi judecat, frica de a pierde poziția socială (bărbați), de a exprima nevoile personale (bărbați)
Pielea- frica de a se expune, timiditatea, frica de contact fizic sau social
Vă invit să lucrăm cu organele noastre, cu amintirile și emoțiile stocate în acestea, în cadrul sesiunilor de Osteopatie Viscerală și Terapie CranioSacrală.
Sursa documentare: ”Understanding the messages of the body” – Jean PierreBarral
0 Comentarii