Al treilea articol despre organele din corpul nostru, despre ceea ce gândesc și simt ele (citește și articolul ”Pot organele noastre să gândească?)”, este despre două organe care împlinesc aceeași funcție emoțională – pancreasul și splina.

Pancreasul – Această glandă alungită este situată pe partea stângă a abdomenul, în spatele stomacului. Pancreasul are două funcții, digestivă și endocrină: secretă enzimele de care avem nevoie pentru a digera carbohidrații și grăsimi; produce în fiecare zi aproximativ un litru și jumătate de sucuri pancreatice (pentru digestie); și produce hormoni, glucagon și insulină, care reglează nivelul zahărului din sânge.

Splina – Acest organ este situat lateral sub coastele din partea stângă. Sistemul circulator al splinei îl leagă de ficat, de pancreas și de întregul corp. Aceasta are următoarele funcții: distruge celulele roșii din sânge și trombocitele pe care nu le mai avem nevoie; filtrează sângele și este de fapt o rezervă de sânge, ajutând la reînnoirea lui; joacă un rol important în sistemul nostru imunitar, apărând corpul nostru împotriva virușilor, bacteriilor, paraziților și germenilor.

Ce mesaj au de transmis cele două organe din perspectiva emoțională?

• Stresul și șocul extrem pot provoca o disfuncție la nivelul pancreasului, chiar și la a provoca debutul diabetului.
• Neacceptarea doliului. În caz de doliu, o despărțire sfâșietoare, o catastrofă naturală, un accident deosebit de teribil, un atac terorist și alte evenimente tragice, trebuie să facem față și să reflectăm asupra posibilului sens a suferinței noastre și a evenimentului însuși și să lucrăm la acceptare. Splina și pancreasul reacționează la decesele care nu au fost acceptate. „A-ți depăși durerea” nu înseamnă că șocul emoțional a fost șters, dar că pierderea persoanei iubite a fost acceptată și integrată.
• Neacceptarea ideii că vom muri. Deși știm că este inevitabil, noi amânăm cât mai mult să ne gândim la moarte în mod profund și serios. Dacă nu ne-am gândit niciodată la inevitabila moarte și ne confruntăm brusc cu potențialul de a muri, splina și pancreasul reacționează și încetează să funcționeze corect. Persoana va avea infecții repetate, va fi foarte obosită chiar și atunci când se află în repaus, corpul va avea probleme în a-și regla zahărul din sânge și vor simți o sete de nestins.
• Confruntarea cu violență fizică extremă. Unii oameni experimentează violență extremă. Aceste situații inacceptabile și intolerabile provoacă reacții fizice imediate cum ar fi vărsături, diaree și tremur. Ele activează în noi punctele mai slabe (veriga noastră slabă) sau lovesc în organele care sunt deosebit de receptive la violență, cum ar fi splina și pancreasul. Aceste organe vor acționa ca niște bombe cu ceas (infecții repetate, reglare slabă a glicemiei, sete de nestins).
• Nesatisfacția în viață. O persoană care își înăbușă o mare parte din ceea ce este pentru a face ce alții îi spun că ar trebui, ar putea ajunge cu provocări pancreatice.
• O copilărie traumatizantă. Amintirile din copilărie ar trebui să fie pline de tandrețe, afecțiune și siguranță. Dar uneori — din motive familiale sau sociale, neglijență, perversiune, comportament distorsionat etc.—aceste amintiri sunt opusul: umilitoare, terifiante, violente si devastatoare.
• Pesimism și tristețe (la un nivel profund). Pesimistul este genul de persoană care vede totul vopsit în negru, întotdeauna concentrându-se pe partea rea ​​a lucrurilor. Ori de câte ori încep orice efort sau acțiune, ei vor spune: „Nu va funcționa, am ghinion, așa este întotdeauna, nu există niciun motiv ca lucrurile să se schimbe.” Persoana poartă greutatea lumii asupra umerilor lor. Acea scânteie mică care strălucește în ochi s-a estompat odată cu ei. Uneori este greu de știut de ce. Nu mai există energie acolo. Persoana poate fi amabila dar lipsită de entuziasm si reactioneaza fara viata la bucurii precum şi la întristări. Poate părea că nimic nu-i mai atinge, dar în adâncul lor, au rămas sensibili.

Ce se poate face din perspectivă emoțională?

O mare parte din sănătatea ta mentală și fizică depinde de stresul prin care ai trecut sau treci. Dacă este prea greu de suportat, cel mai bine este să consultați un psihoterapeut.
Dacă stresul nu este sever, alunga stările întunecate bucurându-te de lucruri bune în viață: prietenii, hobby-urile, alte activități care îți fac plăcere. Profită de activități care te umplu de viață, dragoste și energie.

Valorificați oamenii care știu cum să te faci să te simți în largul tău. Petrece timp cu oameni care sunt liniștitori și pozitiv și învață să spui nu altora.

Mergi la teatru, la filme, fă niște stretching, dansează, cântă muzică.

Aranjați-vă casa: camere luminoase, poze care te invită să visezi și să călătorești, poate o schimbare la locul unde dormi.

Vă invit să lucrăm cu organele noastre, cu amintirile și emoțiile stocate în acestea, în cadrul sesiunilor de Osteopatie Viscerală și Terapie CranioSacrală.

Sursa documentare: ”Understanding the messages of the body” – Jean PierreBarral