În acest articol vreau să vă descriu un caz al unei tinere de 13 ani, care a venit însoțită de mama ei, la sesiuni de Terapie CranioSacrală, la recomandarea medicului stomatolog, pentru că prezenta dureri la articulația Temporo-mandibulară (ATM).

După mai multe încercări de a găsi o soluție, au ales să urmeze indicațiile acestui doctor stomatolog către Terapia CranioSacrală. M-am bucurat enorm când am auzit că există medici stomatologi care știu și recomandă această terapie.

După prima sesiune de terapie durerea la ATM nu s-a diminuat. În schimb au fost schimbări la nivel emoțional și un somn mai liniștit: „(Nume) se simte bine, azi și-a pus muzică și a dansat, e veselă, zâmbește mai mult, zice că se simte ușoară de când ne-am văzut. 😀 Abia așteptăm următoarea întâlnire. Mulțumim frumos!” (mesaj de la mama pacientei). Aceste schimbări sunt datorate multiplelor eliberări fasciale pe întreg corpul (în special diafragma pelviană și respiratorie), care creeză în sistem o stare de relaxare și mai mult „spațiu” pentru a lucra zona ATM.

A urmat o pauză de două săptămâni în care eu am finalizat cursurile de osteopatie craniană și viscerală la nivel avansat, la Colegiul de Osteopatie Ontario, sustinute de profesorul dr. Steven Sanet, D.O. Am învățat tehnici cu o eficiență mult mai bună, înclusiv tehnicile de eliberare a ATM și cele intraorale, pe care le-am aplicat în totalitate în următoarele sesiuni.

În aceste două săptămîni, pacienta a fost la un consult la medic ortodont și a primit următorul disgnostic: „Pacienta acuza dureri la nivelul ATM bilateral, mai accentuată pe partea stângă. … ADM clasa a II scheletală, biretruzie maxilară, cu retrognatism mandibular.” Ca plan de intervenție se cerea purtarea unei gutiere, apoi o intervenție cu un aparat dentar, scoaterea unor molari….

La următoarea sesiune corpul a eliberat mai intens diafragma toracică, hioidiană, baza occipitală. La tehnicile craniene percepția a fost de structuri care sunt deplasate într-o parte și care se miscă împreună în acea parte. Mesajul mamei, după această sesiune a fost: ”Aproape o oră nu a mai avut nicio durere de articulație, apoi încet, încet a revenit pe ambele părți. De duminică durerea a încetat pe partea stângă, nu o doare în nicio poziție a gurii, nici la mestecat, dar persistă pe dreapta, cu intensitatea de pe stânga. Oricum ar fi e extraordinar! Mulțumim frumos!”

În sesiunea a treia durerea a rămas doar pe partea dreaptă. Sesiunea a venit cu eliberări multiple ale cutiei craniene (frontal, parietale, temporale, sfenoid, ATM, două tehnici intraorale și o tehnică din biodinamică pentru arcul branhial). Ca și răspuns după sesiune: ”Bună dimineața, de duminică durerea articulară s-a redus de la intensitate 8 la 5. E foarte bine! Mulțumim și așteptăm cu nerăbdare următoarea întâlnire! Săptămână minunată!”

În sesiunea a patra au fost eliberări importante în zona abdominală, la baza occipitală, frontal, temporale, sfenoid și ATM, toate pe partea dreaptă. Am refăcut tehnicile biodinamice pentru arcul branhial 1 și 2 și au apărut somatizări pe partea din dreapta a corpului, respectiv senzatia de mână rece.

Ca o paranteză explicativă, în timpul dezvoltării, embrionul trece printr-o serie de plieri și deplieri, ceea ce va da naștere arcurilor branhiale. Primele două arcuri se formează în primul trimestru de sarcină.

În primul trimestru de sarcină, mama pacientei a pierdut un copil din sarcina gemelară. Pacienta se simte confortabil să stea cu palmele reunite în mijlocul pieptului. Simbolic există o nevoie emoțională de a găsi unitatea prin unirea unu (mîna stângă) plus unu (măna dreaptă). Așa că eliberarea somato-emoțională la arcurile branhiale, măna dreaptă a avut senzația de rece, ca o reamintire a morții fratelui/surorii din burtica mamei. După eliberarea somato-emoțională, măna dreaptă a revenit la căldura normală.

Sesiunea am finalizat-o cu tehnici pentru straturile energetice. Aici vreau să îi mulțumesc profesorului doctor Steven Sanet pentru că în cursul de Osteopatie Craniană Avansat ne-a predat și tehnici biodinamice și tehnicile energetice, fără de care, probabil, ar fi fost mai dificil să accesăm această memorie implicită a corpului.

Ca și feedback pentru sesiunea a patra: În acea seară: ”Bună seara, (numele pacientei) a fost foarte tulburată după terapie, a fost nervoasă și obosită, cu durere de cap, a și dormit. Acum s-a mai liniștit.” A doua zi: ”Bună dimineața, (numele pacientei) a dormit bine și s-a trezit cu o stare bună și durerea diminuată la articulație. Zi minunată!”

După patru sesiuni a mai rămas o ușoară durere la ATM dreapta. Urmează și alte sesiuni în care vom aborda tehnici pentru întreg corpul, tehnci intraorale, tehnici biodinamice și energetice.

Voi reveni cu actualizări despre acest caz.

Ca Educator în Psihologia Prenatală și Postnatală, las un articol, în limba enegleză despre tiparele psihologice ale ”sindromului fratelui pierdut”, ce face referire la aspectele și tiparele emoționale pe care le poate simți copilul/adultul care a avut un frate/soară geaman care a murit în orice etapă din evoluția intrauterină, la naștere sau în primele luni după naștere. Articolul este: About a Twin Loss: A personal Story and Revelations, scris de Kate White, un specialist, profesor, terapeut, cu care am crescut și eu prin intermediul cursurilor și prezentărilor ei.